Generic selectors
Exact matches only
Search in title
Search in content
Search in posts
Search in pages

Schizofrenia – simptome, cauze, diagnostic si tratament.

Simptomele Schizofreniei.

Cauzele Schizofreniei.

Tipuri de Schizofrenie.

Diagnosticul si Testele Schizofreniei.

Tratamente pentru Schizofrenie.

Schizofrenia este o psihoza si este una din cele mai severe tulburari psihice, cu posibile repercusiuni grave, atat pentru persoana afectata, cat si pentru apartinatorii acesteia.

Desi estimarile exacte sunt dificil de obtinut, studiile arata ca Schizofrenia afecteaza peste 21 de milioane de persoane din intreaga lume.

Schizofrenia se caracterizeaza prin perceptia distorsionata a realitatii, persoanele afectate experimentand, adesea, iluzii, halucinatii, deliruri paranoide si ganduri distorsionate despre sine si mediul sau de viata.

Schizofrenia poate aparea atat la barbati, cat si la femei, cu toate acestea studiile arata ca tulburarea este mai frecventa la barbati decat la femei.

Barbatii tind sa prezinte simptome mai devreme, de la sfarsitul adolescentei si pana la inceputul varstei de 20 ani, in schimb, femeile tind sa prezinte semne ale tulburarii in perioada de varsta cuprinsa intre 20 – 30 ani.

Statisticile arata, de asemenea, ca boala poate aparea si la copii sau adulti de peste 45 ani, insa aceste cazuri sunt foarte rare.

Simptomele schizofreniei

In primul rand, trebuie sa stim ca simptomele schizofreniei pot varia de la un individ la altul si nu exista un simptom specific, care apare la toti cei care sufera de aceasta afectiune.

In plus, exista anumite simptome nespecifice, care apar si in cazul altor tulburari psihice.

Simptomele schizofreniei, apar de cele mai multe ori, inca din adolescenta. Drept urmare, primele semne pot fi trecute cu vederea, si asta deoarece manifestarile pot fi confundate cu comportamentul tipic al adolescentilor.

Semnele care pot indica o schizofrenie timpurie sunt, de obicei:

• izolare fata de prieteni si familie

• schimbarea prietenilor sau a grupurilor sociale

• lipsa de concentrare

• insomnii

• iritabilitate si agitatie

• dificultati in realizarea sarcinilor de zi cu zi sau scaderea performantelor scolare

• afectivitate saraca – emotii in numar si intensitate redusa

• afectivitatea inadecvata la realitatea inconjuratoare (de ex. persoana poate experimenta  emotii de bucurie intr-o situatie tragica).

Dupa caracterul simptomelor, acestea se impart in patru categorii:

  • simptome care preced debutul schizofreniei
  • simptome pozitive
  • simptome negative
  • simptome cognitive
Simptome care preced debutul schizofreniei

Aceste semne si simptome sunt nespecifice, deoarece ele pot aparea in cazul mai multor tipuri de tulburari. Tocmai de aceea, medicii vor face legatura cu schizofrenia doar daca acestea sunt urmate si de alte simptome clare, manifeste, de obicei de cei care sufera de schizofrenie.

Simptomele care preced debutul schizofreniei includ:

• iritatie

• neliniste

• stare depresiva

• tulburari de somn

• iesiri agresive

• izolare sociala

• impresia ca ceilalti ii vorbesc pe la spate.

Simptome pozitive

Simptomele „pozitive” ale schizofreniei reprezinta anumite comportamente atipice pentru o persoana sanatoasa. Termenul „ pozitiv” nu se refera la un impact pozitiv al acestora, ci la faptul ca aceste simptome sunt fenomene mintale absente la persoanele sanatoase mintal, ca si cum ar fi in plus fata de modul normal de functionare mintala al unei persoane.

Simptomele positive ale schizofreniei includ:

  • Halucinatii – tulburari de perceptie, experiente care par reale, dar sunt create de mintea afectata. Acestea includ vedenii (mai rar) sau voci inchipuite. Cele mai frecvente in schizofrenie sunt halucinatiile auditive.
  • Iluzii, idei delirante, suspiciuni anormale – opinii false, bazate pe anumite concluzii gresite, privind realitatea exterioara, mentinute in ciuda dovezilor clare a faptelor contrare.
  • Tulburari de gandire – includ moduri neobisnuite de gandire sau prelucrare a informatiilor, asocieri fara logica sau folosirea unor cuvinte inexistente.
  • Tulburari de miscare – includ miscari agitate ale corpului sau posturi ciudate.
Simptome negative

Termenul „negativ” nu indica impactul negativ al simptomelor asupra functionalitatii unei persoane, ci se refera la lipsa unor fenomene mentale din functionarea mintala a persoanelor sanatoase.

Simptomele negative ale schizofreniei includ:

• gandire sau vorbire dezorganizata – persoana afectata trece de la un subiect la altul foarte rapid si incoerent sau foloseste cuvinte sau fraze inventate.

• probleme de control al impulsurilor

• raspunsuri emotionale ciudate in diverse situatii

• lipsa motivatiei sau a vointei

• lipsa emotiei sau a expresiilor

• pierderea interesului sau entuziasmul pentru viata

• izolare sociala

• afirmatii laconice

• dificultati in a incepe sau a duce la bun sfarsit un plan

• dificultati in realizarea activitatilor normale de zi cu zi.

Simptome cognitive

Simptomele cognitive ale schizofreniei sunt uneori subtile si pot fi dificil de detectat, deoarece nu se refera la tulburarile de gandire, ci la cele de atentie si memorie.

Simptome cognitive ale schizofreniei includ:

• dificultati de gandire – incapacitatea de a intelege o informatie si de a lua o decizie

• probleme de concentrare – deficit de atentie

• probleme de invatare si de memorie – incapacitatea bolnavului de a folosi o informatie imediat dupa ce a invatat-o

• incapacitatea de a intelege simptomele sau tendinta de a le ignora.

Cauzele schizofreniei

Cauzele exacte ale schizofreniei nu se cunosc inca. Cei mai multi cercetatori cred insa ca este o combinatie de factori, cum ar fi: genetica, chimia creierului si mediul inconjurator.

Iata care sunt factorii de risc ai schizofreniei:

• factori biologici – dezechilibre biologice la nivelul creierului si chiar anumite infectii virale;

• factori genetici – persoanele cu istoric familial de schizofrenie si care sufera de o psihoza temporara sau auto-limitata au o sansa de 20–40% de a fi diagnosticati cu schizofrenie in anul urmator psihozei.

• factori de mediu – mediul de viata, folosirea de droguri si factorii de stres prenatali.

Alți factori de risc pentru schizofrenie pot include:

• anumite complicatii la sarcina si nastere, cum ar fi malnutritia sau expunerea la toxine si virusuri – copiii ai caror mame au avut gripa in timpul sarcinii, prezinta risuri de a dezvolta schizofrenie mai tarziu.

• bolile inflamatorii sau autoimune – cresterea activarii sistemului imunitar, cum ar fi de la inflamatii sau boli autoimune.

• consumul de substante psihoactive – consumul de cannabis sau LSD poate declansa primul episod schizofrenic sau crize schizofrenice persoanelor deja bolnave.

• nivelul ridicat de stres – un factor important declansator al schizofreniei este stresul in forma accentuata.

Cercetatorii cred, de asemenea, ca nivelurile scazute ale anumitor substante chimice ale creierului care afecteaza emotiile si comportamentul pot contribui la aceasta tulburare psihiatrica.

Tipuri de schizofrenie

Conform Manualului de Diagnostic si Statistica a Tulburarilor Mentale, DSM-IV-TR (APA, 2000) in functie de simptomele prezentate in momentul diagnosticarii, se disting mai multe tipuri de schizofrenie:

  • Schizofrenie paranoida

Schizofrenia paranoida este cea mai comuna forma de schizofrenie, simptomele predominante ale acesteia fiind halucinatiile si iluziile. Spre deosebire de alte forme, acest tip de schizofrenie poate debuta la o varsta mai inaintata. In aceasta forma, emotiile si discursul pot ramane neafectate.

  • Schizofrenie hebefrenica sau dezorganizata.

Acest tip a fost diagnosticat la persoanele care nu au experimentat halucinații sau iluzii, dar au comportament dezorganizat, fara niciun scop anume, au ganduri haotice si se fac cu greu intelesi.

  • Schizofrenie nediferentiata

Pacientii prezinta simptome ale mai multor tipuri, atat de schizofrenie paranoida, cat si de cea hebefrenica sau catatonica, insa nu se incadreaza intr-unul specific. Bolnavii cu aceasta forma de schizofrenie prezinta simptome precum delir, iluzii, halucinatii, dar si discurs haotic sau comportament dezorganizat.

  • Schizofrenie reziduala

Aici sunt incadrati pacientii care au fost diagnosticati cu schizofrenie la inceputul vietii, dar au prezentat simptome mult mai tarziu.

Desi nu au simptome precum halucinatiile sau delirul, pacientii sunt apatici si au tendinta de a se izola, par sa le lipseasca emotiile si intampina dificultati la adaptare.

  • Schizofrenie catatonica

Acest tip a fost diagnosticat la anumite persoane care prezentau semne de mutism. Este un tip de schizofrenie mai rar, in care pacientii manifesta miscari ciudate, trecand adesea de la o stare foarte activa la una total opusa, ramanand adesea nemiscati.

Diagnosticul si testele schizofreniei

Nu exista o analiza specifica capabila sa identifice schizofrenia. Diagnosticul schizofreniei este stabilit de catre psihiatru, in urma unui examen psihiatric complet, acesta fiind singurul in masura sa stabileasca acest diagnostic.

In afara de examenul medical si evaluarea psihologica, de regula psihiatrul face cercetari legate de istoricul medical si mental al pacientului, cat si cel al familiei. In plus, solicita anumite teste de laborator, pentru a stabili daca pacientul a consumat anumite substante interzise.

Evaluarea medicala pentru diagnosticarea schizofreniei poate cuprinde urmatoarele investigatii:

  • examen fizic
  • analize de sange
  • teste imagistice, inclusiv imagistica prin rezonanta magnetica (RMN) sau tomografia computerizata (CT)

Evaluarea psihologica:  

  • teste de personalitate
  • teste menite sa depisteze functiile afectate de boala, precum gandirea sau atentia.

De regula, diagnosticul de schizofrenie se pune daca:

• in ultima luna pacientul a trecut prin cel putin doua episoade in care a experimentat simptome precum: halucinatii, voci inchipuite, iluzii, discurs incoerent, emotii negative puternic manifestate;

• simptomele il impiedica pe pacinet sa-si indeplineasca sarcinile de zi cu zi;

• in urma evaluarii psihologice, au fost eliminate alte posibile cauze ale comportamentului anormal similar, cum ar fi consumul de droguri sau tulburarea bipolara.

Tratamente pentru schizofrenie

Pana in prezent nu a fost identificat niciun remediu care sa vindece schizofrenia. Tratamentele folosite pot controla sau reduce severitatea simptomelor, insa aceasta boala necesita tratament pe viata, chiar daca simptomele dispar.

Iata care sunt tipurile de tratament folosite:

Tratament Medicamentos

Tratamentul medicamentos reduce frecventa si intensitatea episoadelor psihotice.

Medicatia antipsihotica este cel mai frecvent tratament utilizat pentru schizofrenie, avand rolul de a indeparta simptomele precum halucinatii, iluzii sau delir.

Acest tratament actioneaza asupra structurii chimice a creierului, influentand nivelul de dopamina si serotonina.

Psihoterapia

Pentru rezultate mai bune, in cele mai multe dintre cazuri, tratamentul medicamentos este asociat cu psihoterapia, deoarece aceasta ajuta la reglarea tiparelor de gandire ale pacientului.

In cadrul terapiilor, pacientul invata sa reduca stresul, care este un factor important declansator al episoadelor schizofrenice. De asemena, acesta invata sa identifice din timp semnele unei eventuale crize, astfel incat sa ia masurile necesare.

Socioterapia

Este o alta optiune de tratament. Aceasta are rolul de a invata pacientul cum sa faca fata bolii si cum sa-si gestioneze manifestarile afective si comportamentale, astfel incat sa se integreze in societate.

Socioterapia ajuta, de asemenea, la imbunatatirea abilitatilor sociale si de comunicare.

Spitalizarea si supravegherea medicala

In situatia episoadelor severe de schizofrenie, pacientul poate fi internat si tinut sub supraveghere medicala atenta.

Tratamente alternative pentru schizofrenie

Tratamentul medicamentos este esential in tratarea schizofreniei. Cu toate acestea, anumite remedii naturale si cateva modificari ale stitului de viata pot ajuta in ameliorarea simptomelor.

Totusi, este foarte important ca aceste remedii sa nu fie utilizate fara acordul medicului, deoarece ar putea interfera cu medicamentele prescrise de acesta.

Iata cateva remedii care pot ajuta la stabilizarea starii de spirit si la ameliorarea simptomelor schizofreniei:

  • mai multe minerale si vitamine
  • suplimente de ulei de peste
  • suplimente de glicina
  • managementul dietei.

Din pacate, la acest moment nu exista nicio modalitate sigura de prevenire a schizofreniei. Cu toate acestea, respectarea planului de tratament poate ajuta la prevenirea recidivelor sau agravarii simptomelor.

Daca prezinti simptome care te ingrijoreaza sau observi anumite manifestari bizare de comportament sau gandire la o persoana din familie, iti recomandam sa consulti parerea unui psihiatru sau a unui psiholog. 

Programeaza acum o consultatie online si afla opinia avizata si recomandarile unui specialist.