Generic selectors
Exact matches only
Search in title
Search in content
Search in posts
Search in pages

Tot ce trebuie sa stii despre anxietate

Ce este anxietatea?

Care sunt simptomele anxietății?

Tipurile de tulburari de anxietate

Cauzele anxietatii?

Cand trebuie sa soliciti ajutorul medicului?

Cum ma tratez de anxietate?

Ce ajuta la ameliorea anxietatii?

Cum te putem ajuta noi (VigHealth)?

Cu totii experimentam, la un moment dat in viata, stari de anxietate, inclusiv copiii. 

Sentimentul de ingrijorare si starile anxioase cauzate de anumite motive, precum problemele medicale, probleme la job, sustinerea unui examen sau a unui interviu de angajare, sunt naturale. Mai ales in perioade ca cea pe care o traversam cu totii acum (pandemia de coronavirus),  senzatia de anxietate este absolut normala.

Insa, cand aceasta emotie se intensifica sau devine omniprezenta poate afecta puterea de concentrare, apetitul, somnul, relatiile si, in general, calitatea vietii.

Acest fenomen se numeste tulburare de anxietate.

Ce este anxietatea?

Tulburarile de anxietate reprezinta cea mai comuna forma de tulburare emotionala, ce poate afecta pe oricine, la orice varsta.

Anxietatea poate fi descrisa ca fiind un sentiment de neliniste pe care il resimtim in tot corpul si care ne umple mintea cu indoieli, ingrijorari, obsesii si presupuneri negative referitoare la evenimente din viitor.

Anual, aproximativ un sfert din populatia Europei se confrunta cu simptome de anxietate si depresie, arata Organizatia Mondiala a Sanatatii.

Potrivit studiilor, femeile sunt mai predispuse decat barbatii sa dezvolte tulburari de anxietate.

Care sunt simptomele anxietatii?

Simptomele anxietatii variaza de la o persoana la alta, insa, in general, corpul uman reactioneaza intr-un mod foarte specific la anxietate. Cand te simti anxios, corpul trece in stare de alerta, cautand un posibil pericol. Ca urmare, unele simptome comune ale anxietatii includ:

  • nervozitate, neliniste sau tensiune
  • sentimente de pericol, panica sau spaima
  • ritm cardiac rapid
  • respiratie rapida sau hiperventilatie
  • transpiratie abundenta
  • tremuraturi sau spasme musculare
  • stare de slabiciune si letargie
  • dificultati de concentrare
  • insomnie
  • probleme digestive sau gastro-intestinale, cum ar fi gazele, constipatia sau diareea
  • dorinta puternica de a evita lucrurile care iti declanseaza anxietatea
  • obsesii legate de anumite idei, un semn al tulburarii obsesiv-compulsive (TOC)
  • efectuarea anumitor comportamente repetitive, ritualice.

Tipurile de tulburari de anxietate

Exista mai multe tipuri de tulburari de anxietate, acestea includ:

Agorafobie

Persoanele care sufera de agorafobie se tem de anumite locuri sau situatii care ii fac sa se simta prinsi, neputinciosi sau jenati. Aceste sentimente determina atacuri de panica. Persoanele cu agorafobie pot incerca sa evite aceste locuri si situatii pentru a preveni atacurile de panica.

Tulburare de anxietate generalizata (GAD)

GAD este o afectiune pe termen lung care te determina sa te simti anxios cu privire la o gama larga de situatii si probleme, mai degraba decat la un eveniment specific.

Persoanele cu GAD se simt anxioase in majoritatea zilelor. De indata ce un gand anxios este rezolvat, poate aparea un altul despre o alta problema.

Persoanele cu GAD au o anxietate constanta si isi fac griji cu privire la activitati sau evenimente, chiar si la cele obisnuite sau de rutina.

Ingrijorarea este mult mai mare decat ar trebui in situatia data si provoaca simptome fizice in corp, cum ar fi dureri de cap, stomac deranjat sau probleme de somn.

Tulburare obsesiv-compulsiva (TOC)

TOC este o tulburare mentala care determina experimentarea continua a unor gandurilor si ingrijorarilor nedorite sau intruzive, care provoaca anxietate. O persoana poate sti ca aceste ganduri sunt banale, dar va incerca sa-si amelioreze anxietatea prin efectuarea anumitor ritualuri sau comportamente repetitive. De expemplu spalarea repetata a mainilor, numararea sau verificarea unor lucruri, cum ar fi daca si-au inchis sau nu casa, masina, etc.

Tulburare de panica (Atacurile de panica)

Tulburarea de panica provoaca crize bruste si repetate de anxietate severa, frica sau teroare care ating apogeul in cateva minute. Acest lucru este cunoscut sub numele de atac de panica.

Cei care se confrunta cu un atac de panica experimenteaza cel putin patru dintre urmatoarele simptome:

• sentimente de pericol iminent

• batai rapide sau neregulate ale inimii

• dificultati de respiratie

• transpiratie

• tremur

• senzatie de dificultati de respiratie

• senzatie de sufocare

• dureri in piept

• greata sau probleme gastro-intestinale

• ameteli sau senzatie de lesin

• senzatie de cald sau de frig

• senzatie de amorteala sau furnicaturi (parestezie)

• sentimentul de detasare de sine sau de realitate, cunoscut sub numele de depersonalizare si derealizare

• teama de a „innebuni” sau a pierde controlul

• teama de a muri.

De multe ori, simptomele atacurilor de panica sunt similare cu cele ale bolilor de inima, ale problemelor tiroidiene, ale tulburarilor de respiratie si ale altor boli.

Drept urmare, persoanele cu tulburari de panica pot ajunge frecvent la urgente sau la cabinetele medicului, deoarece au impresia ca se confrunta cu alte probleme de sanatate care le pun viata in pericol, altele decat anxietatea.

Tulburare de stres posttraumatic (PTSD)

PTSD apare dupa ce o persoana experimenteaza un eveniment traumatic, cum ar fi:

• razboi

• asalt

• dezastru natural

• accident.

Simptomele includ probleme de relaxare, vise tulburatoare sau flashback-uri ale evenimentului sau situatiei traumatice.

Persoanelor cu PTSD li se recomanda sa evite, lucrurile legate de trauma.

Mutism selectiv

Aceasta este incapacitatea continua a unui copil de a vorbi in anumite situatii sau locuri. De exemplu, un copil poate refuza sa vorbeasca la scoala, chiar si atunci cand poate vorbi in alte situatii sau locuri, cum ar fi acasa.

Mutismul selectiv poate afecta viata si activitatile de zi cu zi, cum ar fi scoala, munca si viata sociala.

Tulburare de anxietate de separare

Aceasta este o afectiune din copilarie marcata de anxietate atunci cand un copil este separat de parintii sau tutorii sai. Anxietatea de separare intervine natural in viata noastra, in copilariei. Majoritatea copiilor o depasesc dupa 18 luni. Cu toate acestea, unii copii experimenteaza versiuni ale acestei tulburari care le perturba activitatile zilnice.

Fobii specifice

Aceasta este frica de un anumit obiect, eveniment sau situatie care duce la anxietate severa atunci cand esti expus la acel lucru si este insotit de o dorinta puternica de a o evita. Fobiile, cum ar fi arahnofobia (frica de paianjeni) sau claustrofobia (frica de spatii mici), pot determina atacuri de panica atunci cand esti expus lucrurilor de care te temi.

Cauzele anxietatii?

Cauzele exacte ale anxietatii (GAD) nu se cunosc cu exactitate. Cel mai probabil este vorba de o combinatie de mai multi factori.

Cercetarile sugereaza ca acestea pot include:

• hiperactivitate in zone ale creierului implicate in emotii si comportament

• un dezechilibru al substantelor chimice ale creierului, precum serotonina si noradrenalina, care sunt implicate in controlul si reglarea dispozitiei

• genele mostenite de la parinti – se estimeaza ca exsita sanse de 5 ori mai mari de a dezvolta GAD daca ai o ruda apropiata cu aceasta afectiune

• un istoric de experiente stresante sau traumatice, cum ar fi violenta in familie, abuzul asupra copiilor sau agresiunea

• o afectiune medicala dureroasa pe termen lung, cum ar fi artrita

• antecedente de abuz de droguri sau alcool.

Cu toate acestea, multi oameni dezvolta anxietate (GAD) fara un motiv anume.

In plus, o persoana poate prezenta una sau mai multe tulburari de anxietate in acelasi timp. Anxietatea poate insoti afectiuni precum depresia sau tulburarea bipolara. Acest lucru este valabil mai ales pentru tulburarea de anxietate generalizata, care insoteste cel mai frecvent o alta anxietate sau o afectiune mentala.

Cand trebuie sa solicit ajutorul medicului?

Tratarea anxietatii si a altor afectiuni de sanatate mintala este mai usoara daca o tratezi in forma incipienta a bolii, decat atunci cand simptomele se agraveaza. Fara tratament, anxietatea poate sa persiste, iar in timp se poate agrava.

Ar trebui sa consulti parerea unui specialist daca:

• te simti ingrijorat atat de mult incat iti afecteaza viata de zi cu zi (inclusiv igiena, scoala sau munca si viata ta sociala)

• anxietatea, frica sau ingrijorarea devine greu de controlat

• te simti deprimat, consumi alcool sau droguri pentru a face fata starilor emotionale sau ai alte probleme de sanatate mintale, in afara anxietatii

• ai senzatia ca anxietatea ta este cauzata de o problema de sanatate mintala

• te confrunti cu ganduri suicidare sau ai comportament suicidar (in acest caz, solicita asistenta medicala imediata, apeland la 112)

Cum ma tratez de anxietate?

Primul pas este sa te adresezi medicului tau de familie. El poate determina daca anxietatea ta este legata de o stare de sanatate fizica subiacenta. Daca acesta va descoperi o afectiune medicala care sta la baza starilor tale anxioase, el iti va propune un plan de tratament adecvat pentru a-ti atenua anxietatea.

Daca va constata ca anxietatea nu este rezultatul unei stari de sanatate fizica, medicul tau te va indruma catre un specialist in sanatate mintala. Specialistii in sanatate mintala la care trebuie sa apelezi in acest caz sunt psihiatru sau psihologul.

Un psihiatru este un medic autorizat, care este instruit pentru a diagnostica si a trata afectiunile de sanatate mintala si poate prescrie medicamente, printre alte tratamente. Un psiholog este un profesionist din domeniul sanatatii mintale care poate trata afectiunile de sanatate mintala numai prin consiliere, nu prin medicamente.

Afla mai multe despre ce trateaza fiecare, aici.

Ce ajuta la ameliorea anxietatii?

A face fata unei tulburari de anxietate poate fi o provocare. Din fericire, exista multe modificari simple ale stilului tau de viata, pentru a ajuta la ameliorarea anxietatii.

Sportul si miscarea

Crearea unei rutine zilnice de exercitii fizice poate ajuta foarte mult la reducerea stresului si anxietatii. Daca esti sedentar, incepe cu doar cateva activitati si continua sa adaugi mai multe in timp.

Evitarea alcoolului si a drogurilor 

Consumul de alcool sau droguri poate provoca sau creste anxietatea. Daca intampini probleme cu renuntarea, consulta un psihiatru. El te va indruma catre cea mai eficienta cale de a te renunta.

Renuntarea la fumat si reducerea consumului de bauturi care contin cofeina

Nicotina din tigari si bauturile cu cofeina, cum ar fi cafeaua, ceaiul si bauturile energizante, poate agrava anxietatea.

Tehnici de relaxare și gestionare a stresului 

Meditatiile, repetarea unei mantre, practicile de vizualizare si yoga pot ajuta foarte mult la relaxare, reducand astfel anxietatea.

Odihna

Este absolut necesar sa dormi suficient. Lipsa somnului poate creste sentimentele de neliniste si anxietate. Daca ai probleme cu somnul, consulta medicul pentru ajutor.

Dieta sanatoasa

Mananca multe fructe, legume, cereale integrale si proteine slabe precum pui si peste.

Fii informat

Afla cat mai multe tulburarea pe care ai fost diagnosticat, dar si despre tipurile de tratament disponibile.

Fii consistent

Urmeaza planul de tratament pe care ti-l ofera medicul si ia medicamentele conform instructiunilor.

Participa la toate sesiunile de terapie cu psihologul sau psihoterapeutul tau.

Cunoaste-te

Afla ce iti declanseaza anxietatea, astfel incat sa poti face fata cu bine atacurilor de panica sau manifestarilor tulburarii, atunci cand se declansata.

Solicita asistenta

Iti recomandam sa te alaturi unui grup suport in care sa iti impartasesti experientele si sa afli de la altii cum iti gestioneaza ei tulburarile de anxietate. In Romania exista cateva grupuri de suport pentru depresie, anxietate si atacuri de panica, unul dintre ele fiind: depreHUB.

Fii sociabil

Izolandu-te de prieteni si familie iti poate agrava anxietatea. Fa-ti planuri cu oameni cu care iti place sa petreci timpul.

Concentreaza-ti atentia pe altceva

Nu lasa anxietatea sa preia controlul asupra vietii tale. Daca te simti coplesit, fa o plimbare sau fa ceva care iti tina mintea departe de griji sau frici.

Cum te putem ajuta noi (VigHealth)?

Daca experimentezi simptome ale unor tulburari de anxietate, iti recomandam sa programezi chiar acum o consultatie online si afla parerea unui specialist. 

Intra in legatura cu unul dintre specialistii in psihiatrie sau psihologie prezenti in platforma VigHealth si afla parerea lor. Dupa o evaluare atenta si iti vor oferi recomandarile lor si iti vor indica pasii necesari de urmat, pentru tratarea anxietatii tale.

Programeaza acum o consultatie online.